rec

română

Etimologie

Din germană Reck.

Pronunție

• AFI: /rek/

Substantiv

Declinarea substantivului rec
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rec	recuri
Articulat	recul	recurile
Dativ-Genitiv	recului	recurilor
Vocativ	'	'

1. bară fixă pe care se fac exerciții de gimnastică.

Traduceri

Traduceri