reconfortare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din reconforta.

Pronunție

  • AFI: /re.kon.for'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reconfortare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reconfortare reconfortări
Articulat reconfortarea reconfortările
Genitiv-Dativ reconfortării reconfortărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reconforta și rezultatul ei.


Cuvinte derivate


Traduceri