recroma

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din re- + a croma.

Pronunție

  • AFI: /re.kro'ma/


Verb


Conjugarea verbului
recroma
Infinitiv a recroma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
recromez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să recromeze
Participiu recromat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a supune o piele tăbăcită operației de recromare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe