recte

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină recte.

Pronunție

  • AFI: /'rek.te/


Adverb

  1. (livr.) cu adevărat.

Sinonime


Traduceri

Referințe





catalană

(català)

Etimologie

Din latină rectum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

recte m., rectes pl.

  1. rect

Etimologie

Probabil din latină recte.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
recte
Singular Plural
Masculin recte rectes
Feminin recta rectes
  1. drept, corect, just

Sinonime





latină

(Latina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adverb

rēctē

  1. corect, în mod just