recurs

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină recursus. Confer germană Rekurs, franceză recours.

Pronunție

  • AFI: /re'kurs/


Substantiv


Declinarea substantivului
recurs
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ recurs recursuri
Articulat recursul recursurile
Dativ-Genitiv recursului recursurilor
Vocativ ' '
  1. (jur.) cale de atac prin care se cere unei instanțe superioareverifice legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești nedefinitive, în vederea anulării sau modificării ei.
  2. (rar) referire, recurgere.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A avea recurs la = a avea acces la..., a recurge la...


Traduceri

Referințe


Etimologie

Derivate regresiv din recurge.

Verb

  1. forma de perfect participiu pentru recurge.





catalană

(català)

Etimologie

Din latină recursus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

recurs m., recursos pl.

  1. (jur.) recurs