reformă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
reformă

română

Etimologie

Din franceză réforme, germană Reform.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
reformă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reformă reforme
Articulat reforma reformele
Dativ-Genitiv reformei reformelor
Vocativ reformă reformelor
  1. transformare politică, economică, socială, culturală, cu caracter limitat sau de structură, a unei stări de lucruri, pentru a obține o ameliorare sau un progres; schimbare în sânul unei societăți (care nu modifică structura generală a acelei societăți).
  2. (art.) mișcare social-politică și religioasă cu caracter anticatolic și antifeudal, apărută în Europa apuseană în sec. xV-XVI, care a susținut principiul mântuirii prin credință, secularizarea averilor clerului, simplificarea ierarhiei și cultului catolic și introducerea limbilor naționale în serviciile de cult; reformare.
  3. scoaterea din uz a unui material, a unei unelte etc. în urma degradării lor; (concr.), Totalitatea materialelor, uneltelor, efectelor, armelor etc., socotite la un moment dat ca inutilizabile (prin degradare); (p.ext.) depozit în care se păstrează un asemenea material.
  4. scoaterea din cadrele armatei a unui militar (pentru motive de incapacitate fizică).

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe