regularitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză régularité.

Pronunție

  • AFI: /re.gu.la.ri'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
regularitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ regularitate regularități
Articulat regularitatea regularitățile
Genitiv-Dativ regularității regularităților
Vocativ regularitate regularităților
  1. însușirea sau starea a ceea ce este regulat, în conformitate cu o regulă sau cu o ordine fixată dinainte.
  2. proprietate a unui sistem sau a evoluției unor fenomene de a respecta o regulă dintr-un anumit punct de vedere.
  3. simetrie, proporție.
  4. uniformitate.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe