remania

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză remanier.

Pronunție

  • AFI: /re.ma.ni'a/


Verb


Conjugarea verbului
remania
Infinitiv a remania
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
remaniez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să remanieze
Participiu remaniat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face modificări în organizarea unei instituții, în compoziția unui guvern etc.
  2. (v.tranz.) a transforma parțial o mașină, o instalație sau o construcție, după o deteriorare, cu scopul readucerii în starea de funcționare sau pentru a-i îmbunătăți caracteristicile funcționale.
  3. (v.tranz.) a înlătura defectele unor materiale sau ale unor produse care nu corespund prescripțiilor tehnice impuse, dar care nu sunt considerate nici rebut total.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe