replica
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză répliquer.
Pronunţie
Verb
| Conjugarea verbului replica |
|
| Infinitiv | a replica |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
replic |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să replice |
| Participiu | replicat |
| Conjugare | I |
- a răspunde printr-o replică; a riposta; a reacţiona.
Traduceri
Traduceri