replica

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din franceză répliquer.

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Verb


Conjugarea verbului
replica
Infinitiv a replica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
replic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să replice
Participiu replicat
Conjugare I
  1. a răspunde printr-o replică; a riposta; a reacţiona.


Traduceri