replicare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din replica.
Pronunție
- AFI: /re.pli'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului replicare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | replicare | replicări |
| Articulat | replicarea | replicările |
| Dativ-Genitiv | replicării | replicărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a replica și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
