resignare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din resigna.

Pronunție

  • AFI: /re.sig'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
resignare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ resignare resignări
Articulat resignarea resignările
Genitiv-Dativ resignării resignărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a resigna și rezultatul ei.


Traduceri