restrânge

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din re- + a strânge (după franceză restreindre).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
restrânge
Infinitiv a restrânge
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
restrâng
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să restrângă
Participiu restrâns
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a micșora, a reduce; a limita, a mărgini.
  2. (v.refl.) (fam.) a-și organiza viața pe baze materiale mai modeste.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe