retardare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din retarda.
Pronunție
- AFI: /re.tar'da.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului retardare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | retardare | retardări |
| Articulat | retardarea | retardările |
| Dativ-Genitiv | retardării | retardărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a retarda și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
