retipărire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din retipări.

Pronunție

  • AFI: /re.ti.pə'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
retipărire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ retipărire retipăriri
Articulat retipărirea retipăririle
Genitiv-Dativ retipăririi retipăririlor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a retipări și rezultatul ei.


Traduceri