revendicare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din revendica.

Pronunție

  • AFI: /re.ven.di'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
revendicare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ revendicare revendicări
Articulat revendicarea revendicările
Genitiv-Dativ revendicării revendicărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a revendica și rezultatul ei.


Traduceri