rezultantă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză résultante, germană Resultante.

Pronunție

  • AFI: /re.zul'tan.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rezultantă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rezultantă rezultante
Articulat rezultanta rezultantele
Genitiv-Dativ rezultantei rezultantelor
Vocativ rezultantă rezultantelor
  1. (mec.) forță a cărei aplicare este echivalentă din punctul de vedere al efectului cu mai multe forțe date, care se aplică în același timp asupra aceluiași punct material.
  2. (fig.) efectul îmbinat al unor cauze multiple.


Traduceri

Referințe