rezultare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rezulta.

Pronunție

  • AFI: /re.zul'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rezultare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rezultare rezultări
Articulat rezultarea rezultările
Genitiv-Dativ rezultării rezultărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rezulta și rezultatul ei.


Traduceri