ricana

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ricaner.

Pronunție

  • AFI: /ri.ka'na/


Verb


Conjugarea verbului
ricana
Infinitiv a ricana
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ricanez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ricaneze
Participiu ricanat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (livr.) a râde batjocoritor, a rânji.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe