rigoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză rigueur, italiană rigore < latină rigor, rigoris.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rigoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rigoare rigori
Articulat rigoarea rigorile
Dativ-Genitiv rigorii rigorilor
Vocativ rigoare rigorilor
  1. asprime, severitate, strictețe, strășnicie.
  2. (la pl.) principii severe; rigurozitate.

Locuțiuni


Traduceri

Referințe