rug

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină rubus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
rug
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rug rugi
Articulat rugul rugii
Dativ-Genitiv rugului rugilor
Vocativ rugule rugilor
  1. tulpina (târâtoare) a unor plante.
  2. mur.
  3. măceș.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Etimologie

Din latină rogus (după rug).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rug
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rug ruguri
Articulat rugul rugurile
Dativ-Genitiv rugului rugurilor
Vocativ rugule rugurilor
  1. grămadă de lemne pe care se ardeau, în antichitate, jertfele sau morții și, în evul mediu, condamnații la moarte.


Traduceri

Referințe





daneză

(dansk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

  1. secară





norvegiană

(norsk bokmål)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

  1. secară