rug

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din latină rubus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rug
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rug rugi
Articulat rugul rugii
Dativ-Genitiv rugului rugilor
Vocativ ' '
  1. tulpină târâtoare a unor plante erbacee.
  2. plantă erbacee cu tulpina spinoasă, cu flori albe sau roz și cu fructe negre comestibile; mur.
  3. trandafir sălbatic; măceș; răsură; rujă.


Traduceri





daneză

(Dansk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

  1. secară





norvegiană

(‪Norsk (bokmål)‬)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

  1. secară
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi