rug

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din latină rubus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rug
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rug rugi
Articulat rugul rugii
Dativ-Genitiv rugului rugilor
Vocativ ' '
  1. tulpină târâtoare a unor plante erbacee.
  2. plantă erbacee cu tulpina spinoasă, cu flori albe sau roz și cu fructe negre comestibile; mur.
  3. trandafir sălbatic; măceș; răsură; rujă.


Traduceri





daneză

(dansk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

  1. secară





norvegiană

(norsk bokmål)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

  1. secară