sârgui

română

Etimologie

Din sârg + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /sɨr.gu'i/

Verb

Conjugarea verbului (se) sârgui
Infinitiv	a (se) sârgui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) sârguiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) sârguiască
Participiu	sârguit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (pop.) a-și da silința, a se strădui.

Cuvinte derivate

• sârguință
• sârguitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arguși
• asigur
• răguși

Referințe

• DEX '98 via DEX online