sabotaj
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză sabotage.
Pronunție
- AFI: /sa.bo'taʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului sabotaj |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sabotaj | sabotaje |
| Articulat | sabotajul | sabotajele |
| Dativ-Genitiv | sabotajului | sabotajelor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiune de zădărnicire intenționată a unui lucru sau a unei activități
Traduceri
Traduceri
