sarcasm

română

Etimologie

Din latină sarcasmus.

Pronunție

• AFI: /sar'kasm/

Substantiv

Declinarea substantivului sarcasm
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sarcasm	sarcasme
Articulat	sarcasmul	sarcasmele
Dativ-Genitiv	sarcasmului	sarcasmelor
Vocativ	'	'

1. vorbă sau expresie insultătoare; batjocură usturătoare.

Traduceri

arabă: النقد الساخر (العربية) bulgară: сарказъм (Български) m. chineză: 讽刺 (中文) (fěng cì) daneză: sarkasme (Dansk) c. engleză: sarcasm (English) finlandeză: sarkasmi (Suomi) franceză: sarcasme (Français) galeză: coegni (Cymraeg) germană: Sarkasmus (Deutsch) m. greacă: σαρκασμός (Ελληνικά) m.

hindi: ताना (हिन्दी) italiană: sarcasmo (Italiano) neerlandeză: sarcasme (Nederlands) n. norvegiană: sarkasme (‪Norsk (bokmål)‬) poloneză: sarkazm (Polski) portugheză: sarcasmo (Português) rusă: сарказм (Русский) spaniolă: sarcasmo (Español) suedeză: sarkasm (Svenska)

---

engleză

(English)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

sarcasm

1. sarcasm