sat

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Origine îndoielnică. Probabil un amestec între cuvintele lat. fossum ("şanţ") şi sătum, de la sĕro ("a planta, a semăna").

Pronunţie


Substantiv


Declinarea substantivului
sat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sat sate
Articulat satul satele
Dativ-Genitiv satului satelor
Vocativ ... ...
  1. aşezare rurală a cărei populaţie se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura.
    Sate şi oraşe.
  2. locuitorii dintr-un sat; sătenii, ţăranii.
  3. ţărănimea, cu specificul ei de viaţă economică şi culturală.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Satul lui Cremene sau sat fără câini = loc fără stăpân, fără control, în care oricine poate face ce doreşte
  • A se supăra ca văcarul pe sat = se spune celui care se supără (fără motiv) pe altul, dar supărarea este spre propria lui pagubă
  • De la sat(e) = din mediul rural; de la ţară
  • A fi poşta satului = a umbla cu bârfeli


Traduceri

Referinţe





bosniacă

(Bosanski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

sat

  1. oră (unitate de măsură)





croată

(Hrvatski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

sat

  1. ceas (aparat)
  2. oră (unitate de măsură)