saufen

De la Wikționar, dicționarul liber

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din germana veche de sus sūfan.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
saufen
Infinitiv saufen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
säufst
säuft
Indicativ imperfect soff
Participiu perfect gesoffen
Verb auxiliar haben
  1. a bea (doar animale)
  2. (familiar) a bea mult alcool

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate