savantlâc

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din savant + sufixul -lâc.

Pronunție

  • AFI: /sa.van'tlɨk/


Substantiv


Declinarea substantivului
savantlâc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ savantlâc savantlâcuri
Articulat savantlâcul savantlâcurile
Genitiv-Dativ savantlâcului savantlâcurilor
Vocativ savantlâcule savantlâcurilor
  1. (fam.) erudiție; (depr.) pedanterie, prețiozitate.


Traduceri

Referințe