scăpăta

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : scapătă, scăpătă, scăpată, scăpata

română

Etimologie

Din latină *excapitare.

Pronunție

  • AFI: /skə.pəˈta/


Verb


Conjugarea verbului
scăpăta
Infinitiv a scăpăta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
scapăt
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să scapete
Participiu scăpătat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (pop.; despre soare, lună și alți aștri; la pers. 3) a coborî spre asfințit; a apune, a asfinți.
  2. (v.intranz.) a aluneca în jos, a cădea, a se cufunda.
  3. (v.intranz.) (despre ochi, priviri) a luneca, a se abate de pe obiectul fixat (din cauza oboselii).
  4. (v.intranz.) a sărăci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din scăpăta.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scăpăta.

Anagrame

Referințe