scărpina
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din lat. scarpinare.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului (se) scărpina |
|
| Infinitiv | a (se) scărpina |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) scarpin |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) scarpine |
| Participiu | scărpinat |
| Conjugare | I |
- (v.refl. și tranz.) a (se) râcâi sau a (se) freca cu unghiile, cu degetele, cu un obiect sau de ceva tare, în locul unde simte o senzație de mâncărime a pielii.
- Se scarpină la ureche.
- (v.tranz. fig. fam.) a bate pe cineva.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a freca cu unghiile sau cu un obiect (pentru a înlătura senzația de mâncărime)
|
|