scai

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : scăi
Gen de scai
Pantofi din scai

română

Etimologie

Origine incertă. Probabil din latină *squaleus („dur, incult, sec”), din squaleo, formă cerută și de spaniolă escajo, portugheză escalheiro (REW 8197a). Româna presupune o reducție de tipul *scalius care pare normal.

Derivare din sârbocroată čkalj, general admisă (Cihac, II, 328; Tiktin; Candrea; Scriban) nu pare posibilă fonetic; și, în afară de aceasta, este vorba de un împrumut din nominativ. Derivare din greacă σϰαλίας (skalías) (Diculescu, Elementele, 484), nu pare convingătoare.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
scai
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scai scai
Articulat scaiul scaii
Genitiv-Dativ scaiului scailor
Vocativ scaiule scailor
  1. (bot.) nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase și cu fructe globuloase înconjurate de ghimpi îndoiți la vârf, care se agață de haine, de lâna oilor etc.; (p.restr.) fructul înconjurat de ghimpi al acestor plante.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și

Expresii

  • (și adverbial) A se ține scai (de cineva) sau a se ține (de cineva) ca scaiul (de oaie) = a nu lăsa pe cineva în pace, a urmări (pe cineva) pretutindeni


Traduceri

Etimologie

Din numele comercial german.

Substantiv


Declinarea substantivului
scai
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scai invariabil
Articulat scaiul invariabil
Genitiv-Dativ scaiului invariabil
Vocativ scaiule invariabil
  1. (text.) imitație de piele făcută din material plastic, maleabilă și rezistentă la schimbările de temperatură.

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe