scaun
De la Wikționar, dicționarul liber
| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: Uniformizare |
Cuprins |
română
Etimologie
Din latină scamnum.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului scaun |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scaun | scaune |
| Articulat | scaunul | scaunele |
| Dativ-Genitiv | scaunului | scaunelor |
| Vocativ | ' | ' |
I.
- Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să șadă o singură persoană.
- Așază-te pe scaun, te rog!
- Tron; p. ext. funcția și autoritatea monarhului, a domnitorului; domnie.
- Ștefan cel Mare s-a înălțat pe tronul Moldovei în 1457.
II.
- Faptul de a elimina materiile fecale; p. ext. (concr.) materiile fecale eliminate de cineva.
- Bolnavii de diaree au scaunul moale.
Traduceri
Traduceri