scită

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din scit.

Pronunție

  • AFI: /'sʧi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
scită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scită scite
Articulat scita scitele
Genitiv-Dativ scitei scitelor
Vocativ scito scitelor
  1. persoană făcând parte dintr-o populație indo-europeană care a trăit, timp de mai multe secole înainte de Cristos, în regiunile din nordul Mării Negre.


Traduceri

Anagrame

Referințe