sciurus
 Vezi și : Sciurus
|
latină
(Latina)
Etimologie
Din greacă antică σκίουρος (skíouros, „veveriță”) < compus din σκιά (skiá, „umbră”) + οὐρά (ourá, „coadă”).
Pronunție
- AFI: /ski'uː.rus/
Substantiv
| Declinarea substantivului sciūrus | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | sciūrus | sciūrī |
| Genitiv | sciūrī | sciūrōrum |
| Dativ | sciūrō | sciūrīs |
| Acuzativ | sciūrum | sciūrōs |
| Ablativ | sciūrō | sciūrīs |
| Vocativ | sciūre | sciūrī |
- (zool.) veveriță