scurtare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din scurta.
Pronunție
- AFI: /skur'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului scurtare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scurtare | scurtări |
| Articulat | scurtarea | scurtările |
| Dativ-Genitiv | scurtării | scurtărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a scurta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
