secundant

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din germană Sekundant.

Pronunție

  • AFI: /se.kun'dant/


Substantiv


Declinarea substantivului
secundant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ secundant secundanți
Articulat secundantul secundanții
Genitiv-Dativ secundantului secundanților
Vocativ secundantule secundanților
  1. persoană care secundează, ajută, urmează, însoțește pe cineva.
  2. arbitru secund.
  3. persoană care asistă și îndrumează un participant la anumite întreceri sportive (box, șah).
  4. (înv.) martor la un duel.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe