semănător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a semăna + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /se.mə.nə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
semănător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ semănător semănători
Articulat semănătorul semănătorii
Genitiv-Dativ semănătorului semănătorilor
Vocativ semănătorule semănătorilor
  1. muncitor agricol care seamănă.
  2. (fig.) propovăduitor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe