senin

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din latină serenus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
senin
Singular Plural
Masculin senin senini
Feminin senină senine
Neutru senin senine
  1. (despre cer) fără nori, limpede, clar; liniștit.
  2. luminos.
  3. (fig.) (despre oameni, despre expresia figurii lor, despre manifestările lor) care exprimă liniște, mulțumire sufletească; netulburat, luminos, liniștit, fericit.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
senin
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ senin senine
Articulat seninul seninele
Genitiv-Dativ seninului seninelor
Vocativ seninule seninelor
  1. seninătate, limpezime, claritate (a cerului).

Locuțiuni


Traduceri

Referințe