seninătate
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Derivat din senin + suf. -ătate
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului seninătate |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | seninătate | seninătăți |
| Articulat | seninătatea | seninătățile |
| Dativ-Genitiv | seninătății | seninătăților |
| Vocativ | ' | ' |
Sinonime
- albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, (rar) limpeziș, (înv. și reg.) seninat, (reg.) vineție, (Mold. și Bucov.) sineală, (înv.) senineală
Antonime
Cuvinte derivate
- însenina
- înseninare
- înseninat
- senin
- senina
- seninare
- seninat
- senineală
- senineață
- senineță
- seninime
- seninos
Traduceri
stare a cerului senin
|
|