servitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză serviteur.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
servitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ servitor servitori
Articulat servitorul servitorii
Dativ-Genitiv servitorului servitorilor
Vocativ servitorule servitorilor
  1. persoană angajată în serviciul cuiva pentru treburi casnice; (p.gener.) orice persoană care muncește la stăpân; slugă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe