sextet

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Sextett.

Pronunție

  • AFI: /seks'tet/


Substantiv


Declinarea substantivului
sextet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sextet sextete
Articulat sextetul sextetele
Genitiv-Dativ sextetului sextetelor
Vocativ ' '
  1. ansamblu de șase interpreți care execută împreună o compoziție muzicală.
  2. compoziție muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu.


Traduceri