sfeclire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sfecli.

Pronunție

  • AFI: /sfe'kli.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfeclire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfeclire sfecliri
Articulat sfeclirea sfeclirile
Genitiv-Dativ sfeclirii sfeclirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a sfecli și rezultatul ei.


Traduceri