sforța

română

Etimologie

Din prefixul s- + a forța. Confer italiană sforzare.

Pronunție

• AFI: /sfor'ʦa/

Verb

Conjugarea verbului (se) sforța
Infinitiv	a (se) sforța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) sforțez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) sforțeze
Participiu	sforțat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui.

Cuvinte derivate

• sforțare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online