silnici

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din silnic.

Pronunție

  • AFI: /sil.ni'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
silnici
Infinitiv a silnici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
silnicesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să silnicească
Participiu silnicit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (rar) a constrânge, a forța, a sili pe cineva să facă ceva; a aplica forța, violența.
  2. (v.tranz.) (fig.) a stâlci, a poci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe