silvan

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină silvanus, franceză sylvain.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
silvan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ silvan silvani
Articulat silvanul silvanii
Genitiv-Dativ silvanului silvanilor
Vocativ silvanule silvanilor
  1. fiecare dintre divinitățile romane considerate drept protectoare ale pădurilor, imaginate cu o față bestială, cu corpul păros și cu picioare și coarne de țap.


Traduceri

Referințe