situație

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din franceză situation.

Pronunție

  • AFI: /si.tu'a.ʦi.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
situație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ situație situații
Articulat situația situațiile
Dativ-Genitiv situației situațiilor
Vocativ situație situațiilor
  1. totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condițiile existenței unei ființe, a unei colectivități, a unei activități; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva.
  2. poziție socială, materială sau morală în care se află cineva.
  3. (concr.) avere.
  4. (fig.) dispoziție, stare sufletească.
  5. prezentare detaliată a unor date privind rezultatele unei activități economice sau financiare dintr-un domeniu (comparativ cu sarcinile planificate); raport; inventar.
  6. document în care se prezintă o stare de lucruri, mersul unor lucrări etc.
  7. (rar) așezare, poziție a unui teren, a unei localități etc.

Cuvinte compuse

Expresii

  • A fi la înălțimea situației = a corespunde pe deplin unei misiuni încredințate
  • A te pune în situația cuiva = a încerca să înțelegi împrejurările în care se află altul, pentru a-ți da seama de modul lui de a gândi sau de a reacționa
  • A fi stăpân (sau călare) pe situație = a domina o situație în împrejurări critice, a fi sigur de ceva, a ști să se descurce (într-o situație dificilă)
  • A-i face cuiva o situație = a ajuta pe cineva să ajungă la o poziție socială, materială și morală bună


Traduceri

Referințe