situare
De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din situa.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
situare |
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
situare |
situări |
| Articulat |
situarea |
situările |
| Dativ-Genitiv |
situării |
situărilor |
| Vocativ |
' |
' |
- acțiunea de a situa și rezultatul ei.
Traduceri