smârc

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rusă smruku.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
smârc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ smârc smârcuri
Articulat smârcul smârcurile
Genitiv-Dativ smârcului smârcurilor
Vocativ ' '
  1. loc mocirlos, acoperit, de obicei, cu vegetație; mlaștină; baltă.
  2. ochi de apă pe un astfel de loc.


Traduceri