soluționare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din soluționa.
Pronunție
- AFI: /so.lu.ʦi.o'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului soluționare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | soluționare | soluționări |
| Articulat | soluționarea | soluționările |
| Dativ-Genitiv | soluționării | soluționărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a soluționa și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
