spionaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană spionaggio, franceză espionnage.

Pronunție

  • AFI: /spi.oˈnaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
spionaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spionaj spionaje
Articulat spionajul spionajele
Genitiv-Dativ spionajului spionajelor
Vocativ spionajule spionajelor
  1. activitate desfășurată de spioni; iscodire; pândire, urmărirea cuiva pentru a afla ce face, ce intenționează să facă sau ce spune, cu scopul de a informa pe altcineva.

Cuvinte apropiate


Traduceri