spor

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză spore.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
spor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spor spori
Articulat sporul sporii
Dativ-Genitiv sporului sporilor
Vocativ sporule sporilor
  1. organ microscopic al organismelor vegetale, care servește la înmulțire, la răspândire și, adesea, pentru supraviețuirea în condiții nefavorabile.
  2. (zool.) corpuscul reproducător la anumite protozoare.


Traduceri

Etimologie

Din slavă (veche) sporŭ, bulgară спор (spor).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
spor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spor sporuri
Articulat sporul sporurile
Dativ-Genitiv sporului sporurilor
Vocativ sporule sporurilor
  1. faptul de a progresa ușor, de a avea randament în muncă; progres.
  2. abundență, belșug, prosperitate; folos, câștig.
  3. creștere, mărire, majorare; adaos, supliment; (concr.) ceea ce reprezintă o creștere, o mărire, un adaos.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A avea spor = a realiza, a produce mult în timp (relativ) scurt
  • Spor la lucru! = formulă de urare adresată cuiva care lucrează sau merge la lucru


Traduceri

Referințe