sprijinitor
română
Etimologie
Din a sprijini + sufixul -tor.
Pronunție
- AFI: /spri.ʒi.ni'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului sprijinitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sprijinitoare | sprijinitoare |
| Articulat | sprijinitoarea | sprijinitoarele |
| Genitiv-Dativ | sprijinitoarei | sprijinitoarelor |
| Vocativ | sprijinitoareo | sprijinitoarelor |
- element de construcție care servește să susțină, să proptească ceva.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului sprijinitor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | sprijinitor | sprijinitori |
| Feminin | sprijinitoare | sprijinitoare |
| Neutru | sprijinitor | sprijinitoare |
- care servește să susțină, să proptească ceva.
- ( fig.) care ajută, susține, ocrotește pe cineva sau își dă concursul la ceva.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului sprijinitor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sprijinitor | sprijinitori |
| Articulat | sprijinitorul | sprijinitorii |
| Genitiv-Dativ | sprijinitorului | sprijinitorilor |
| Vocativ | sprijinitorule | sprijinitorilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online